Marele dramaturg norvegian Henrik Ibsen - un om extrem de ciudat...

Ibsen a crezut uneori acest lucru şi a ajuns, atunci cînd era beat, să li-l arunce chiar el altora în faţă. Nu există însă nici o dovadă ca faptul să fi fost adevărat. După o copilărie umilitoare, a fost trimis în întunecatul oraş-port la mare Grimstad, ca asistent al unui farmacist, dar şi acolo nu i-a prea surîs norocul.

Afacerea stăpînului său, multă vreme înscrisă pe o pantă descendentă, a sfîrşit prin a ajunge la faliment.
Lenta ascensiune a lui Ibsen din acest abis s-a datorat unei autoinstruiri singuratice. Din 1850 şi-a croit prin forţe proprii drumul la universitate. Privaţiunile resimţite, atunci şi mulţi ani după aceea, au fost extreme.
...mai mult | les saken

Premiu pentru traducerea romanului Orbitor. Aripa stanga de Mircea Cartarescu in Norvegia

Steinar Lone, autorul traducerii in limba norvegiana a romanului Orbitor. Aripa stanga de Mircea Cartarescu, a fost distins cu premiul pentru cea mai buna traducere literara din anul 2008, acordat de Uniunea criticilor din Norvegia, sectia pentru critica literara. Premiul a fost decernat in cadrul unei ceremonii desfasurate pe 5 martie 2009, la Litteraturhuset (Casa literaturii) de la Oslo.

Romanul Orbitor. Aripa stanga de Mircea Cartarescu a aparut la editura norvegiana Bokvennen, cu sprijinul Institutului Cultural Roman, prin Programul „20 de autori”.
Celelalte traduceri nominalizate au fost Toti cu plamanii legati de Juliana Spahr (trad. Gunstein Bakke si Ingrid Storholmen, Editura
...mai mult | les saken

"Frumos Vakkert" şi "Istoria generală a Diavolului"

     Frumos Vakkert
     La Librăria Sadoveanu puteţi găsi volumul "Frumos Vakkert", de Jon Fosse, apărut la Editura Vremea. Preţul este de 16,00 lei. Jon Fosse s-a născut pe 29 septembrie 1959 în Haugesund şi a copilărit în Strandebarm. Studiază la Universitatea din Bergen unde îşi ia licenta în istoria literaturii universale în anul 1987. Locuieşte în Bergen, pe coasta vestică a Norvegiei. A scris până acum peste 25 de piese de teatru, toate având premiere în majoritatea ţărilor din Europa. La acestea se adaugă 30 de volume de proză, lirică şi eseu. În anul 2000, Ministerul Culturii din Norvegia i-a acordat bursă pe viaţă. La noi au fost montate până acum piesele: "Cineva are să vină" (spectacol-lectură, Teatrul Act, 2003), "Fata de pe canapea" (spectacol-lectură, Teatrul Act, 2003) şi "Vis.Toamna" (spectacol, Teatrul Clasic "Ion Slavici", Arad, 2007), toate trei în regia lui Radu Afrim.

„La furat de cai“, un best-seller coplesit de distinctii

Cinci romane cu succes in tara si traduceri in limbile europene, un volum de eseuri si numeroase premii acordate in Norvegia si dincolo de granite, acestea sint realizarile lui Per Petterson, care, pina la virsta de 56 de ani, a ajuns unul dintre cei mai iubiti, premiati si cititi autori norvegieni. Inainte sa se hotarasca pentru o cariera exclusiv dedicata scrisului, Petterson a fost, pe rind, muncitor necalificat, bibliotecar, librar si traducator. A debutat abia la 35 de ani, cu un volum matur de povestiri, care a fost imediat clasat in rindul celor mai spectaculoase evenimente editoriale ale deceniului.

Cu un tiraj total de 140.000 de exemplare, „La furat de cai“, publicat in 2003, a ajuns in timp-record best-seller in Norvegia,... Cotidianul

Stavanger : Capitala Culturala Europeana in 2008

In 2008, statutul de Capitala Culturala Europeana va fi detinut de orasele Stavanger si Liverpool....

Ghetarul liric din Oslo

Noul sediu al Operei Nationale din Norvegia va fi deschis In toamna anului 2008
» Suprafata pe care este construita este egala cu cea a patru terenuri de fotbal normale, iar 16 metri din constructie sunt sub apa. » Intr-o tara cu o traditie a artei lirice de doar jumatate de veac, cum este Norvegia, investitia pentru noul sediu al Operei Nationale se ridica la circa 400 de milioane de euro.

» De departe, seamana cu un ghetar; acoperisurile sunt de fapt alei unde te poti plimba, acoperite cu peste 20.000 de piese unice de marmura de Carrara. nu e cea mai mare, dar e una dintre cele mai spectaculoase constructii din lume, adapostind o institutie de divertisment. si inca nu e gata. Abia in toamna anului viitor noua cladire a Operei Nationale din Oslo va fi pusa la dispozitia spectatorilor, vizitatorilor, curiosilor.

Inainte de a fi un spatiu pentru concerte, aceasta noua constructie, ridicata in Bjorvika, un cartier central in Oslo din zona portului, o zona industriala si aflata in prezent in plin proces de prefacere, va fi probabil unul dintre cele mai importante puncte de atractie pentru turisti: a fost gandita sa semene cu un ghetar si chiar seamana, cu o parte scufundata in apa si cu fatada realizata din marmura alba made in Italy; a fost proiectata in asa fel incat doritorii sa se poata plimba pe acoperis, de acolo avand o perspectiva incantatoare asupra orasului; cele doua restaurante din incita Operei, mai ales cel de afara, deschis pe malul apei, vor avea program normal si nu vor fi accesibile doar celor care vor veni la spectacole.

Refacerea zonei Bjorvika este cel mai ambitios proiect arhitectural din istoria Norvegiei, comparabil – sustin anumiti comentatori – doar cu ceea ce a facut, in urma cu circa 350 de ani, regele Christian IV, cand a fondat Christiania (actualul Oslo). Iar noul sediu pentru Opera Nationala concureaza doar cu ridicarea celebrei Catedrale Nidaros, din Trondheim, undeva pe la 1300...

articol complet la Romania LIbera.ro

Muzica norvegiana la Sibiu

Anul acesta lumea muzicala mondiala sta sub semnul centenarului Edvard Grieg, împlinindu-se 100 de ani de la moartea marelui
compozitor norvegian (1843-1907). Ambasada Regala a Norvegiei a celebrat numele, opera si personalitatea lui Grieg printr-un concert organizat marti, 16 noiembrie, la Sibiu. Pianistul Geir Botnen si tenorul Arild Helleland, doi reputati artisti norvegieni, cunoscuti nu doar în tara Fiordurilor, au prezentat cu deosebit talent câteva bucati muzicale din creatia lui Edvard Grieg: Suita Holberg, Op.40, De la 12 cântece la poeme de A.O.Vinje, op.33, Cântece dupa Ibsen, Marsul Trolilor, Op.54, Zi de nunta la Troldhaugen, Op.65, bucata care la premiera a fost interpretata de patru ori, Cântecele Krag, Op.60. Pianista românca Ilinca Dumitrescu s-a alaturat lui Geir Botnen pentru a interpreta la patru mâini Dansurile norvegiene. Concertul a fost urmat de vernisajul unei expozitii de fotografii realizate de
diplomatul român Anamaria Almasan si de o receptie la care au fost invitati toti spectatorii. Printre acestia s-au numarat si 50 de studenti ai Facultatii de Litere din Cluj Napoca, de la specializarea Limba si Literatura Norvegiana, care au venit însotiti de conf.dr. Sanda Tomescu Baciu, cea care a pus bazele si a dezvoltat ulterior sectia de norvegiana din cadrul UBB Cluj.

Pentru ca seara Grieg a fost organizata de Ambasada Regala a Norvegiei, am profitat de prezenta reprezentantilor norvegieni în România si am stat de vorba cu Terje Aalia, însarcinatul cu afaceri al Ambasadei.

Rep.: Stimate domnule Aalia, va rugam sa ne spuneti care este implicarea Ambasadei în organizarea concertului dedicat lui Edvard Grieg, desfasurat la Sibiu, în Sala Thalia?

Terje Aalia: Schimbul cultural si relatiile de cooperare dintre Norvegia si România s-au îmbunatatit considerabil în ultima perioada. În ceea ce priveste evenimentul de la Sibiu, totul a început cu scrisoarea pe care ne-a adresat-o Klaus Johannis, primarul Sibiului, prin care îl invita pe Excelenta Sa, Ambasadorul Norvegiei, sa organizeze un eveniment cultural în Capitala Culturala Europeana. Leif Arne Ulland, ambasadorul norvegian, a fost încântat de idee, raspunzând cu placere invitatiei. Dupa care Ambasada a luat legatura cu Filarmonica de Stat din Sibiu cu care a colaborat foarte bine în privinta pregatirilor practice legate de concert; iar organizatorii Sibiu Capitala Culturala Europeana au inclus evenimentul în calendarul oficial al Sibiu 2007. Cu alte cuvinte, Ambasada, mai ales prin responsabilul sau de PR, Monica Popa, s-a implicat activ în organizarea evenimentului si în invitarea tuturor artistilor. As mai mentiona si faptul ca aproape tot personalul Ambasadei a fost prezent la concertul de la Sibiu.....
articol complet la : Ziarul de Sibiu

Norvegia îşi omagiază simbolul la Sibiu

Aniversarea a o sută de ani de la trecerea în nefiinţă a lui Edvard Grieg (1843 - 1907), cel mai mare compozitor şi muzician al Norvegiei, este motiv de sărbătoare pentru Ambasada Norvegiei în România, care îl omagiază îl această seară la Sala Thalia.

Concertul omagial Edvard Grieg vine la iniţiativa primarului Sibiului şi în organizarea Ambasadei Norvegiei în ţara noastră. „Totul a început cu scrisoarea primarului Sibiului, Klaus Johannis, care îl întreba pe ambasadorul Norvegiei dacă nu ar dori organizarea unui eveniment cultural în cadrul Sibiu 2007”, a declarat ieri Terje Aalia, adjunct şef de misiune al Ambasadei Norvegiei. Şi pentru realizarea concertului din această seară, de la ora 19:00, la Sala Thalia, Norvegia a adus la Sibiu câţiva dintre cei mai buni muzicieni. Este vorba despre pianistul Geir Botnen şi tenorul Arlid Halleland, care o vor însoţi pe scenă pe pianista româncă Ilinca Dumitrescu. „Am avut întotdeauna o legătură specială cu Grieg pentru că el a trăit şi compus o perioadă în localitatea în care eu m-am născut şi am crescut”, a declarat tenorul Arlid Halleland, care cântă împreună cu colegul său de scenă de aproape 25 de ani. Organizarea unui eveniment cultural norvegian la Sibiu reprezintă şi o coincidenţă fericită pentru ambele state. Astfel, centenarul Edvard Grieg coincide cu aniversarea a 90 de ani de relaţii diplomatice între România şi Norvegia. Din programul concertului fac parte Suita Holberg, Op. 40, d la 12 cântece la poeme de A. O. Vinje, Op. 33, Cântece după Ibsen şi I love but thee, pe textul lui Hans Christian Andersen. Concertul va fi urmat de vernisajul expoziţiei de fotografie intitulată „Suita norvegiană”, în cadrul căreia va expune fotografii diplomatul român Anamaria Almăşan.
sursa : Ziarul de Sibiu

Ne cinta norvegienii la Sibiu

Doi pianişti - Geir Botnen, Ilinca Dumitrescu, tenorul Arild Helleland şi orchestra Filarmonicii de Stat ni-l aduc pe Edvard Grieg în Capitala Culturală Euopeană. Compozitorul norvegian va fi omagiat printr-un concert extraordinar la împlinirea a 100 de ani de la moartea sa.

Astă-seară, Filarmonica de Stat ne propune un concert ce stă sub semnul muzicii norvegiene. Pianistul Geir Botnen, tenorul Arild Helleland şi pianista româncă Ilinca Dumitrescu vor interpreta câteva dintre cele mai cunoscute lucrările ale lui Edvard Grieg. "Muzica lui Grieg este o parte a identităţii noastre naţionale, e o icoană a culturii noastre", a spus ieri Arild Helleland.
Cântece după Ibsen, De la 12 cântece la poeme de A. O. Vinje, Piese lirice, Gangar, Marşul trollilor, Zi de nuntă la Troldhaugen, Monte Pincio, Cântecele Krag, I Love but Thee, Un vis şi Dansuri norvegiene sunt propunerile muzicale ale Norvegiei. Interpretarea la pian la patru mâini a muzicii lui Grieg şi cântecele compuse de norvegian pentru "Peer Gynt", promit să facă şi mai atractivă seara muzicală.
Cu prilejul concertului vor fi sărbătoriţi şi cei 90 de ani de relaţii diplomatice româno-norvegiene, printr-o expoziţie. Aceasta cuprinde fotografii realizate în Norvegia de diplomatul român Anamaria Almăşan. (M. S.)
sursa : Tribuna de Sibiu

Calina Pandele Yttredal expune la Oslo

Foto: calinayttredal.com

Artista de origine romana Calina Pandele Yttredal expune la Oslo, anunta Ambasada Romaniei la Oslo.

Vernisajul expozitiei va avea loc marti, 25 septembrie, si ii va avea ca invitati pe membrii "Grupului Muzeului", unul dintre cele mai prestigioase si exclusiviste cluburi internationale din Oslo. Miercuri, 26 septembrie, vernisajul va continua, publicul invitat fiind corpul diplomatic, oficiali norvegieni si romani din diaspora.

Calina Pandele Yttredal va prezenta, alaturi de expozitia de pictura, un montaj video de culoare si lumina, care isi propune sa aminteasca frumusetea si originalitatea peisajelor romanesti.

Artista locuieste si picteaza in Norvegia din 1977. In pictura sa este folosita o larga paleta de tehnici, dimensiuni si materiale, mergand de la cele traditionale pana la noile tehnologii. Dinamica opticii este remarcabila - picturile lasand impresia privitorului ca isi schimba culorile in functie de unghiul din care sunt privite.

"In lucrarile Calinei Pandele exista o permanenta tensiune intre contrarii; intim vs. rece; microcosmos vs. macrocosmos; credinta vs. ratiune. Natura vs. civilizatie. Ea pune intrebarile si noi trebuie sa actionam." (Jarle Stromodden, curator la Muzeul de Arta Contemporana din Oslo).

"Formele si siluetele iau forma dinlauntrul lor. Sunt arhetipuri care vin din locuri primordiale. Traiesc in propria lor atmosfera si au o lumina interioara. Nu se pot spune prea multe despre ele. Sunt ceea ce ii par a fi celui care se uita la ele." (Calina Pandele Yttredal) (I.P.) sursa : ziare.com

Vine „Foamea“. Cea a lui Knut Hamsun

Cel de-al patruzecilea volum al Colectiei „Literatura“, pe care Cotidianul il ofera miercuri, va propune intilnirea cu un scriitor cistigator de Nobel.

Nascut pe 4 august 1859, intr-o familie modesta din centrul Norvegiei, Knut Hamsun a avut o copilarie impovarata de griji. Cind avea doar trei ani, familia lui s-a mutat la Hamarøy, o localitate aflata la o suta de kilometri de Cercul Polar, iar copilul n-a fost menajat de munci fizice si privatiuni. N-a avut niciodata parte de o educatie in mediul academic. Tineretea si-a petrecut-o calatorind si a continuat muncind in branse prost platite pentru a-si cistiga traiul. A descoperit cartile in adolescenta, ca un refugiu pentru traiul greu si sentimentul de insingurare, iar in 1877, la optsprezece ani, si-a publicat primul roman, „ Den Gaadefulde“. A continuat sa scrie si sa publice constant, nu doar romane, ci si poezii sau piese de teatru. Printre lucrarile sale timpurii care au facut vilva la vremea respectiva se numara „Fra det moderne Amerikas aandslit“, o descriere satirica a Statelor Unite ale Americii, pe care avusese ocazia sa le viziteze de doua ori. Afirmarea ca scriitor vine insa in 1890, o data cu publicarea romanului „Foamea“, o poveste care anticipa literatura absurdului, construita in jurul angoasei unui scriitor hiperlucid, constrins de privatiunile materiale.

Portretul scriitorului norvegian, desi innobilat cu Nobelul pentru Literatura, obtinut in 1920, e umbrit de filonazismul fatis de care a dat dovada in perioada in care Norvegia era ocupata de trupele germane. Admiratia lui Hamsun pentru ideologia extremei drepte l-a facut pe norvegian sa-i ofere in dar ministrului propagandei naziste medalia primita odata cu Premiul Nobel. Romane precum „Pan“, „Foamea“ sau „Victoria“ au avut parte de tiraje uriase in Germania hitlerista, unde Hamsun era vazut drept promotorul spiritului arian. Dupa ce Führerul s-a sinucis, Hamsun a compus un necrolog elogios, in care Hitler aparea drept unul dintre marii razboinici ai omenirii.

Desi dupa incheierea razboiului i s-au deschis procese pentru colaborationism si a fost ostracizat de o buna parte din elita intelectualitatii din Europa, Hamsun a avut parte si de judecati mai nuantate din partea celor care au reusit sa faca distinctia dintre valoarea lui de scriitor si comportamentul politic. Isaac Bashevis Singer, el insusi laureat al Premiului Nobel, a recunoscut influenta lui Hamsun si i-a si tradus citeva dintre carti. Critica sociala, nevrozele citadine, elogiul elitismului, care se traduce si prin scriitura pretioasa pe care a practicat-o Hamsun, sint doar citeva dintre semnele particulare ale romanelor lui.

sursa : Cotidianul.ro

precum si :

Despre centenarul Edvard Grieg 2007

Anul 2007 marchează centenarul morţii compozitorului Edvard Grieg, care s-a stins din viaţă la 4 septembrie 1907. Edvard Grieg a fost un artist a cărui muzică, idei şi cuvinte sunt relevante şi în ziua de azi. El rămâne unul dintre cei ...

 

 

+ Citiţi mai multe

 

 

 

Mungiu a primit o menţiune din partea criticii la Festivalul Norvegian de Film

 

Filmul "4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile" de Cristian Mungiu a primit, joi seară, o menţiune onorifică din partea criticii la Festivalul Norvegian de Film, desfăşurat între 17 şi 24 august în oraşul Haugesund, se arată pe site-ul oficial al evenimentului.

Premiul principal al criticii a revenit filmului suedez "You the Living", în regia lui Roy Andersson, în timp ce pelicula italiană "La sconosciuta" a regizorului Giuseppe Tornatore a câştigat premiul publicului.

Invitata specială a festivalului, actriţa Marianne Faithfull, a primit un premiu onorific, înainte ca cel mai recent film în care joacă, "Irina Palm", să închidă oficial ediţia de anul acesta a evenimentului.

sursa : mediafax.ro

Filme româneşti, în Norvegia

Organizată de ICR, manifestarea cuprinde 12 filme de lung şi scurtmetraj, realizate de Cristian Mungiu, Cristi Puiu, Corneliu Porumboiu, Radu Muntean, Cătălin Mitulescu, Radu Jude, Alexandru Solomon, Florin Iepan. „Moartea domnului Lăzărescu” (premiul Un Certain Regard, la Cannes 2005), respectiv „A fost sau n-a fost” vor putea fi văzute şi la Oslo. Acolo vor fi proiectate şi mediumetrajele „Tertium non datur” (foto) de Lucian Pintilie şi „Marilena de la P7” al lui Cristian Nemescu, dar şi primul film al lui Cristian Mungiu „Occident” şi filmul lui Napoleon Helmis, „Italiencele”. (R.B.)

sursa : Gandul.info

Centenar Edvard Grieg

Norvegia comemoreaza in 2007 o suta de ani de la moartea uneia din cele mai stralucitoare personalitati creatoare pe care le-a dat culturii europene, compozitorul Edvard Grieg. Acesta s-a nascut in 1843, a trait si a creat in perioada de emulatie culturala ce a urmat  dupa iesirea Norvegiei de sub dominatia mutiseculara a Danemarcei si intrarea sa in Uniunea cu Suedia (1814), considerata mult mai toleranta si permisiva pentru dezvoltarea culturala a tarii. Secolul al XIX-lea a insemnat pentru Norvegia o trezire a sentimentului national, dar si continuarea luptei pentru capatarea independentei.  Natiunea avea in fata provocari capitale. In domeniul artistic, a devenit primordiala identificarea si punerea in valoare a  ceea ce era specific norvegian. Care urma sa fie limba scrisa a norvegienilor, a existat o adevarata literatura norvegiana in timpul dominatiei daneze? Dar muzica?  La astfel de intrebari trebuiau sa raspunda oamenii luminati ai vremii. In acest context, ce poate fi considerat fara greseala o adevarata "nastere" culturala a tarii, doua sunt personalitatile artistice extraordinare care au pus Norvegia pe harta culturala a lumii: dramaturgul Henrik Ibsen si compozitorul Edvard Grieg. Grieg s-a nascut la Bergen. Cuibarit intr-unul din cele mai frumoase fiorduri norvegiene, orasul ofera  privitorului  un sirag de cladiri hanseatice insirate ca perlele pe o ata de-a lungul tarmului. Marturii ale timpului in care acest port de la Marea Nordului avea legaturi comerciale cu porturile germane, incepand de la sfarsitul secolului XIII, cladirile breslelor introduc vizitatorul in lumea atat de vie si dinamica a unui trecut destul de indepartat.

Stramosi scotieni

Prin conexiunile sale hanseatice si prin activitatea comerciala legata de industria pescuitului in lungul intregii coaste norvegiene, Bergen era la acea data singurul oras cu o atmosfera oarecum continentala. La aceasta contribuia si structura sa demografica. Traiau acolo oameni din toate regiunile de coasta ale tarii, dar erau si multi locuitori de origine straina, in principal din zonele hanseatice, precum si comercianti de pe continent care isi desfasurau afacerile acolo. In acest mediu ii gasim si pe stramosii lui Grieg pe linie paterna. Venit din Scotia in 1770, strabunicul lui Edvard s-a ocupat de comertul cu peste uscat si homari. Aceasta ocupatie s-a transmis urmatoarelor generatii, dar familia s-a implicat si in activitati culturale, sustinand orchestra locala Harmonien, fondata inca din 1765, precursoarea actualei Orchestre Filarmonice din Bergen. Cand consulul Alexander Grieg s-a casatorit cu Gesine Hagerup, de origine danezo-norvegiana, aceste legaturi s-au consolidat. Gesine Hagerup era o pianista cunoscuta, facuse studii muzicale la Conservatorul din Hamburg si concerta adesea cu "Harmonien" . In aceasta familie, in 15 iunie 1843, a venit pe lume Edvard. Ursitoarele i-au pus in leagan la nastere si bune si rele. Urma sa fie un mic om mare, inzestrat cu o forta spirituala extraordinara si cu geniu, dar cu un fizic plapand si o sanatate precara. Atractia sa catre muzica s-a manifestat de mic copil. Cea mai mare placere era sa se catere prin propriile forte la pian, sa atinga claviatura si sa auda sunetele magice. Faptul ca mama sa era pianista a fost un mare noroc. Cu multa dragoste, dar si cu mana ferma, ea l-a condus pe micut in lumea minunata a muzicii. Lui Edvard nu-i prea placea sa exerseze la pian, prefera sa viseze si sa improvízeze. De la scoala Tanks, unde a fost inscris cand avea zece ani, nu a pastrat amintiri prea placute. Nu se putea acomoda programului prea strict, iar copiii il bateau si radeau de el pentru ca era firav si mic de statura. Marea sansa a vietii sale s-a aratat in persoana lui Ole Bull care i-a vizitat pe parintii sai in vara anului 1858. Ole Bull era un violonist foarte cunoscut si un om de cultura convins ca artistii trebuie sa se inspire din bogatia folclorului norvegian. El  a infiintat primul teatru national in Bergen avand ca motto:"Piese norvegiene, actori norvegieni, muzica norvegiana si balet norvegian" Edvard i-a cantat lui Ole Bull cateva din compozitiile sale de copil.
 Acesta i-a intuit talentul si i-a sfatuit pe parinti sa-l trimita la studii la Conservatorul de muzica din Leipzig. Fondat de Felix Mendelssohn chiar in anul in care se nascuse Grieg, era considerat la acea vreme  cea mai  buna scoala muzicala din Europa.  Pentru un tanar student venit dintr-o tara saraca ce abia atunci isi cauta propria identitate, cum era Norvegia , contactul cu marea muzica europeana a fost impresionant. Acolo a cunoscut muzica lui Mozart si Beethoven, a auzit-o pe Clara Schumann cantand concertul pentru pian al lui Robert Schumann, a asistat la spectacolele lui Wagner si s-a impregnat de marea muzica europeana. Totusi, Grieg si-a dat seama ca drumul lui va fi diferit."Sa redau natura Norvegiei, istoria sa, viata si poezia poporului nostru in forma muzicala, cred ca acesta este domeniul in care pot cu adevarat sa realizez ceva" ii scria lui Bjornstjerne Bjornson (laureat al Premiului Nobel pentru literatura in 1903).

articol complet la  : romanialibera.ro

Voci despre Jostein Gaarder

Scriitorul norvegian si romanul sau star, „Lumea Sofiei“, sint subiect de discutie nu numai pentru criticii literari, ci si pentru o multime de cititori-forumisti sau bloggeri. „«Lumea Sofiei» este un mars pe virfuri prin suburbiile mintii, in cautarea adevarurilor eterne si universale care pot fi pricepute de o eroina in virsta de 14 ani. Cautarea filosofica a adevarului, aflam din carte, «seamana cu un roman politist»: o regula a degetului mare pe care romanul o ia in serios“, comenteaza John Vernon in recenzia din „The New York Times“.

„Ceea ce este admirabil in roman este caracterul complet nepretentios al lectiilor de filosofie, proza simpla si accesibila care reu-seste sa infatiseze filosofia occidentala intr-un mod de o claritate cristalina. Este impresionant sa aflam ca o carte al carei subtitlu este «Un roman despre istoria filosofiei» nu numai ca a fost un best-seller in Franta, ci, un timp, a fost cel mai cautat roman european“, scriu editorialistii de la „The Washington Post Book World“.

 

 

Citeste Mai mult :

Sofia si lumea intrebarilor ei - 19-12-2006

Voci despre Jostein Gaarder - 18-12-2006

Aventurile Sofiei la cinema - 16-12-2006

Gaarder si lumea adolescentilor - 15-12-2006

Jostein Gaarder, prof de filosofie - 14-12-2006

Edvard Munch, artist norvegian

Intrand in Google marti, 12 decembrie si miercuri, 13 decembrie, in primele orele ale diminetii puteai zari imaginea tabloului "Tipatul" semnat de artistul Edvard Munch, in semn de recunoastere si admiratie pentru opera marelui pictor tinand seama ca data nasterii sale este 12 decembrie.

Nascut la Loten in Norvegia, in 1863, Edvard Munch s-a impus inca din timpul vietii ca un artist straniu, cu teme sumbre si un stil profund personal, expresie a evenimentelor tragice prin care a trecut.

Blamat si acuzat, in egala masura admirat si imitat de artistii tineri, Munch a lucrat intr-un ritm alert, abordand subiecte care reflectau propriile temeri si angoase, capodopera sa ramanand tabloul "Tipatul", pictat in 1893, o compozitie ciudata, expresionista, infatisand o silueta surprinsa urland.

Munch a realizat nu mai putin de patru versiuni ale lucrarii, cea mai cunoscuta fiind cea in tempera pe carton, furata de la Muzeul Munch din Oslo. Celelalte versiuni se gasesc la Galeria Nationala din Oslo, la Muzeul Munch, iar cea de a patra se afla in posesia unui colectionar.

Ulterior, Munch va realiza si o litografie a tabloului, pentru ca acesta sa poata fi reprodus cu usurinta in diverse publicatii din intreaga lume.
articol complet la hotnews.ro

Marele Premiu s-a dus catre... Norvegia!

Editia a X-a a Festivalului International de Film Studentesc “CineMAiubit” a ajuns la sfarsit, desemnandu-si pe merit premiantii. Festivitatea de premiere si vizionarea peliculelor castigatoare au avut loc miercuri seara la Cinema Studio, dupa o retrospectiva a premiilor din precedentele noua editii. Membrii juriului, condus de Cristian Tudor Popescu (dintre care ii putem amintim pe regizorii Dan Pita si Corneliu Porumboiu sau pe actorii Irina Movila si Andi Vasluianu), au decis ca Marele Premiu din acest an sa fie decernat productiei “To the Moon” de Katja Eyde Jacobsen (Norvegia). Este o poveste impresionanta, despre doi frati - copii abandonati, care traiesc intr-o rulota si se zbat pentru supravietuire, cautand un continuu “acasa”. Premiul a fost acordat de catre C.T. Popescu ambasadorului Norvegiei la Bucuresti si cunoscutul ziarist nu s-a sfiit sa afirme: “M-ati smuls si pe mine pentru trei zile din jungla politico-gazetareasca”.
articol complet la Cronica Romana

Henrik Ibsen, comemorat la Universitatea "Babes-Bolyai"

Universitatea "Babes-Bolyai" si Ambasada Regala a Norvegiei organizeaza, in zilele de 23 si 24 noiembrie, evenimentul "Henrik Ibsen on Film" (Henrik Ibsen si filmul), eveniment inscris in cadrul "Anului international Henrik Ibsen (2006)", dedicate comemorarii centenarului mortii dramaturgului norvegian. Manifestarile se vor desfasura in foaierul Colegiului Academic al Universitatii "Babes-Bolyai".
Deschiderea oficiala a manifestarii va fi facuta de Excelenta Sa, Leif Arne Ulland, ambasadorul Regatului Norvegiei la Bucuresti, si de Presedintele Consiliului Academic al Universitatii "Babes-Bolyai", Andrei Marga. Primul moment al acestui eveniment il constituie vernisajul unei expozitii de afise Henrik Ibsen, precum si lansarea numarului special al revistei universitare "Studia. Seria Philologia", consacrat marelui scriitor, coordonat de Sanda Tomescu Baciu, sefa Catedrei de limbi si literaturi scandinave a UBB. In paginele publicatiei semneaza personalitati ale studiilor ibseniene si oameni de teatru din Norvegia, Canada, Danemarca, Italia, SUA, Bulgaria sau Romania.
Evenimentul editorial va fi urmat de recitalul pianistei Ilinca Dumitrescu, cu piese ale compozitorilor norvegieni Agathe Backer Grondahl si Edvard Grieg. Prima zi se va incheia cu o conferinta a reputatului ibsenolog prof. dr. Asbjorn Aarseth (de la Universitatea din Bergen, Norvegia), intitulata "Teichoscopia and Claustrophobia: some characteristics of the Ibsen stage", urmata de proiectia filmului documentar "Immortal Ibsen"", realizat de Erling Borgen.
A doua zi a manifestarilor va fi deschisa de directorul Institutului de Film din Norvegia, Jan Erik Holst, cu o conferinta intitulata "Ibsen and Film" (Ibsen si filmul), ilustrata cu proiectia filmului mut "Terje Vigen", realizat in 1916, o ecranizare a poemului omonim, pe muzica celebrului compozitor contemporan Kjetil Bjornstad. O a doua proiectie, cu filmul "En Folkefiende" (realizat in 2005, ecranizare a piesei ibseniene "Un dusman al poporului), va incheia seria manifestarilor dedicate Centenarului Henrik Ibsen la Universitatea "Babes-Bolyai".
articol la Romania Libera.ro

Literatura norvegiana

De o amploare si o valoare indiscutabile, literatura norvegiana este slab cunoscuta la noi, mai ales cea contemporana. Editura Pandora, cu acordul autorilor, a realizat in ultimii ani o colectie de peste 15 titluri din aceasta literatura, avand ca intermediar variantele in limba engleza ale lucrarilor. Va prezentam mai jos cele mai recente aparitii.

ATLE NAESS - TOMA NECREDINCIOSUL. Romanul vietii pictorului Caravaggio dupa marturii contemporane. Carte ce reproduce (pretinse?) documente de epoca, descoperite recent in arhivele Vaticanului, referitoare la viata si sfarsitul nefericit al marelui artist.....

THORVALD STEEN - DON CARLOS. Pe urmele lui Charles Darwin In Argentina si GIOVANNI. Scrisoarea unui cerSetor rebel. Doua romane tandem despre Don Carlos alias Charles Darwin, aflat la bordul vasului Beagle, ....

FINN CARLING - JURNAL PENTRU SOTUL DISPARUT. Un tulburator roman datorat unuia dintre cei mai distinsi scriitori contemporani norvegieni (m. 2004). Dupa moartea sotului, Felicia, eroina romanului, scrie intermitent un jurnal, ca sa-l tina la curent cu evenimente din familie, trecand in revista intreaga lor casnicie, de patruzeci de ani, trista si ratata. ....

ROY JACOBSEN - OPERATIUNEA DE SALVARE. O carte de dragoste, dar mai ales una de mistere, chiar politista. Autorul e considerat un copil-minune al literaturii din tara sa. O calatorie in sufletul torturat si parasit al unui tanar norvegian insular, puternic implicat in moartea Lisei, .....

KJELL ASKILDSEN - ORELE ASTEPTARII. Autorul a fost comparat cu giganti ai literaturii universale ca Thomas Mann, Proust, Kafka, Hemingway, prin urmare si-a adjudecat aproape toate premiile literare din zona nordica a Europei. ....

Autor: Stelian Turlea

articol complet la ZF.ro

2006 - anul Henrik Ibsen

ibsen.net

 Norvegia comemoreaza o suta de ani de la moartea lui Ibsen, cel mai ilustru si cel mai jucat dramaturg, dupa Shakespeare. Juriul Nobel de la Stockholm nu i-a acordat insa onoarea care i se cuvenea pentru opera sa universal valabila. Nu a fost singurul nedreptatit, dar creatia sa dainuie de peste o suta de ani. Manifestarile legate de Anul International Ibsen au loc nu numai in Europa si America, spatiul cultural caruia Ibsen i-a apartinut, ci si in tari indepartate ca Zimbabwe si China. Aceasta este cea mai mare rasplata pe care oamenii i-o pot da.

Frumoasa fatada a Teatrului National din Oslo este strajuita de o parte si de alta de doua statui ce-i infatiseaza pe Henrik Ibsen si Bjornstjerne Bjornson; doua personalitati care au dominat asa-numita "varsta de aur" a literaturii norvegiene, situata in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Dintre cei doi, fara indoiala ca Ibsen este cel mai cunoscut publicului si cititorilor din lume. In cursul unei vieti fabuloase, traita atat in Norvegia, cat si, in egala masura, in tarile europene considerate ca far cultural, Italia si Germania, Ibsen a invins stihiile care pareau ca l-au sortit de la nastere unei vieti obscure si fara relevanta.

A fost in realitate primul scriitor norvegian de anvergura europeana. A fost cel mai reprezentativ dintre personalitatile care au pus Norvegia pe harta culturala a Europei. In acest an comunitatea culturala internationala comemoreaza implinirea a o suta de ani de la moartea marelui dramaturg, in 23 mai 1906. Ibsen s-a nascut in 1828, intr-o perioada de efervescenta culturala si intelectuala extraordinara, survenita ca urmare a castigarii independentei fata de Danemarca - o dominatie care a durat intre 1537 si 1814 - si intrarii intr-o alta uniune, de data aceasta cu Suedia. In vara lui 1814, doar pentru cateva luni, Norvegia a fost o tara independenta, cu un rege propriu si o constitutie bazata pe suveranitatea poporului sau. In toamna insa, a fost fortata sa intre intr-o noua uniune, cu Suedia, care a durat pana in 1905, cand Norvegia a devenit tara independenta.

Uniunea cu Suedia a fost insa una "de catifea", care a permis o expansiune mare a fortelor intelectuale ale natiunii. Problemele care s-au pus cu stringenta au fost legate de promovarea imediata a tot ceea ce era specific si caracteristic norvegian. Viata rurala si folclorul national au devenit cunoscute orasenilor prin intermediul artistilor. Norvegia era o tara primitiva si majoritar rurala, fara o viata artistica proprie si supusa cultural Danemarcei, care ii impusese luteranismul si limba daneza. In aceste imprejurari a venit pe lume la 20 martie 1828, in orasul Skjen, pierdut intre fiorduri, cel ce avea sa fie marele Henrik Ibsen. Familia sa era bine situata si se bucura de o stare materiala infloritoare, Knud, tatal, fiind proprietarul unui magazin general si al unei distilerii de alcool. Henrik a fost cel mai mare dintre cei cinci copii ai familiei.

Au existat zvonuri - niciodata confirmate - potrivit carora Henrik era rodul unei legaturi extraconjugale a mamei sale Marichen cu Tormod Knudsen, un scriitor si politician din Telemark. Zvonul parea sustinut de aspectul fizic al micului Henrik si mai tarziu de talentul sau artistic in totala contradictie cu preocuparile familiei Ibsen. Micul Henrik era un copil uratel, neatragator si inchis in sine. Se temea de rautatile colegilor privitoare la fizicul sau si chiar le dadea bani ca sa-l lase in pace. In 1834, autoritatile au decis sa inchida distileria tatalui. Acesta a dat faliment si s-a mutat cu familia intr-o casa de tara punand capat perioadei fericite din copilaria lui Ibsen. Pierderea statutului social a influentat pregatirea lui Henrik, care isi petrecea timpul citind (in special Biblia, desi nu a fost niciodata practicant al vreunei religii), desenand si luand lectii de pictura si facand scamatorii.

Timp de doi ani a fost inscris la o scoala privata unde a manifestat interes pentru religie si istoria clasica. In 1843 a fost trimis sa-si croiasca singur un drum in viata. Un prieten al tatalui sau i-a gasit un post de asistent farmacist la Grimstad, un orasel de 800 de locuitori asezat la o suta de mile mai la sud. Din acest moment, legaturile sale cu familia au devenit extrem de sporadice si s-au mentinut asa pentru tot restul vietii. La Grimstad, unde a petrecut sase ani, Henrik a muncit din greu pentru a se intretine, iar in putinul timp pe care il avea citea, picta si scria poezii.

O aventura de tinerete cu o servitoare a patronului sau s-a soldat cu nasterea unui copil in 1846. Ibsen a fost obligat sa contribuie financiar la educatia fiului sau pana ce acesta va implini 18 ani, dar nu a avut niciodata, in tot timpul vietii, legaturi cu el. La varsta de 20 de ani, Ibsen era deja format, un liber-cugetator in materie de religie si politica si era extrem de interesat de valul de revolutii care strabatea Europa, amenintand ordinea stabilita. In aceasta perioada a scris poezii in care isi indemna compatriotii sa se ridice contra opresorilor, iar in 1849 a scris prima sa piesa cu tema istorica cu trimiteri la realitatea imediata, "Catilina".

Un articol de Catrinel Vlad. articol intreg la Romanialibera.ro

100 de ani de la moartea marelui scriitor norvegian Henrik Ibsen

Norvegianul Henrik Ibsen a fost primul mare dramaturg modern. Piesele sale se remarcă printr-o deosebită varietate de stiluri, de la realismul din "Hedda Gabler" pînă la fantezia din "Peer Gynt". El era admirat pentru măiestria tehnică, simbolistică şi psihologie adîncă. Ibsen s-a născut pe 20 martie 1828, în oraşul-port Skien, şi a mai avut 5 fraţi.
Pe cînd avea 8 ani, tatăl său a dat faliment. În următorii 8 ani, familia sa a trăit într-o mică fermă de lîngă Skien. La 15 ani, Ibsen era ucenicul unui farmacist din Grimstadt. Avea o viaţă singuratică şi înclinaţie spre poezie. În 1849, a intrat la Universitatea din Christiania (actualul Oslo), dar a renunţat repede din cauza lipsei de bani. Viaţa sa nu a fost uşoară mulţi ani. A scris pentru un ziar şi s-a îngrijit de un mic teatru. A călătorit în Germania şi Danemarca, unde a studiat scenografia. A continuat să scrie poezie şi piese, fără succes, însă. În 1864, ajutat de un mic guvernator şi de prietenii săi, Ibsen a părăsit Norvegia, stabilindu-se la Roma. Prima sa piesa de succes, "Brand", avea să apară în 1865, ca un poem narativ. Refăcută ca dramă, a fost pusă în scenă în 1885. În ea se povesteşte despre viaţa aspră a unui ministru care renunţă la compromisuri şi la favorurile pe care le putea obţine prin poziţia sa socială. Următoarea sa piesă a fost "Peer Gynt" (1867), povestea unui călător prin lume, implicat într-o serie de aventuri remarcabile. Punctul de vedere al autorului este clar: o viaţă fără ritm are puţin sens şi puţină menire. A urmat "Liga Tinereţii" (1868), despre corupţia în politică, şi "Împărat şi Galilean" (1873), o pledoarie pentru un nou tip de Creştinism. "Stîlpul societăţii" (1877) şi "Casa cu păpuşi" (1879) se ocupă de reformele sociale bazate pe principii de onestitate şi libertate, "Fantomele" (1881) vorbeşte despre tragedia bolilor care afectează mintea, fiind probabil cea mai mare piesă a lui Ibsen. Printre ultimele sale lucrări se remarcă "Un inamic al oamenilor" (1882), o comedie cu serioase sub-sensuri; "Raţa Sălbatică" (1884), care combină realitatea cu poezia, şi "Rosmersholm" (1886), consacrată conflictului dintre conştiinţă şi dorinţa de libertate. "Hedda Gabler" (1890) este o puternică tragedie domestică, încheiată prin sinuciderea eroinei. După ani de viaţă petrecută la Roma, Dresda sau München, Ibsen se întoarce în Norvegia în 1892. Era bogat, onorat pretutindeni şi iubit de conaţionalii săi. Piesele sale erau traduse în multe limbi, fiind jucate pe toate marile scene ale lumii. A murit în Christiania, la 23 mai 1906.

Ibsen cu dulceaţă, la Iaşi

Sâmbătă şi duminică, la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” din Iaşi au loc „Zilele Henrik Ibsen”, anul 2006 fiind declarat de UNESCO „Anul Ibsen”, la un secol de la moartea marelui scriitor norvegian. Iniţial, Naţionalul ieşean şi Ambasada Regatului Norvegiei în România proiectaseră un festival Ibsen ce urma a se desfăşura pe parcursul mai multor zile. S-a renunţat însă din cauza lipsei fondurilor şi s-a optat pentru o manifestare mai puţin costisitoare, sponsorizată de o firmă de produse agroalimentare care are dreptul de a-şi face, cu acest prilej, publicitate. Una mai puţin obişnuită: firma va oferi câte un borcan de dulceaţă fiecăruia dintre cei prezenţi la programul manifestărilor din cadrul „Zilelor Henrik Ibsen”. Acesta prevede: un work-shop intitulat „Neliniştile lui Oswald”, vernisajul unei expoziţii consacrate vieţii şi operei dramaturgului omagiat şi un spectacol cu „Peer Gynt” prezentat, sâmbătă seara, de teatrul gazdă la Sala mare a Naţionalului.

Duminică, în a doua zi a manifestărilor, pe scenă vor urca studenţii de la Facultatea de Teatru a Academiei de Artă „George Enescu” din Iaşi, cu spectacolul intitulat „Pe propria răspundere”, inspirat din dramaturgia lui Ibsen. Ultima reprezentaţie va avea loc duminică seara şi va aparţine unei trupe din Norvegia. Este vorba, după cum ne-a declarat unul dintre interpreţi, de o montare modernă a poemului dramatic „Peer Gynt”, un spectacol de muzică, dans şi teatru. La „Zilele Henrik Ibsen”, de la Iaşi, şi-a anunţat prezenţa ambasadorul Regatului Norvegiei în România, Domnul SA LEIF ARNE. (Constantin Coroiu)

articol original Gandul.info